Ceai de valeriană. Rețeta corectă. beneficii și contraindicații
Cum să slăbești dacă nu ai chef să ții dietă
  • Înveți să mănânci fără numărat calorii sau cântărit mâncare
  • Rezultate vizibile rapid, încă din primele zile
  • Tehnici de mindfulness pentru a combate mâncatul emoțional
  • Rutine zilnice simple pentru un metabolism accelerat
  • Șansa de a slăbi kg bune până la Paște

Valeriana, cunoscută și sub numele de Valeriana officinalis, are o istorie îndelungată și fascinantă ca plantă medicinală. Rădăcinile sale parfumate sunt folosite de secole în medicina tradițională pentru a trata o varietate de afecțiuni. În Antichitate, valeriana era prețuită în Europa și Asia pentru proprietățile sale calmante și sedative. Grecii antici și romanii o foloseau pentru a ameliora insomniile și pentru a reduce stresul.

În Evul Mediu, era frecvent utilizată pentru a promova somnul și a calma nervii. Inclusiv în medicina ayurvedică și cea tradițională chineză, valeriana a avut un rol semnificativ, fiind folosită pentru a echilibra stările emoționale și pentru a oferi liniște interioară.

În zilele noastre, valeriana este la fel de apreciată, mai ales sub forma de ceai. Ceaiul de valeriană este adesea recomandat pentru a ajuta la relaxare și a îmbunătăți calitatea somnului. Este de asemenea utilizat în gestionarea stresului și a anxietății, datorită proprietăților sale naturale de calmare. Beneficiile sale sunt susținute și de studii științifice.

Ce este valeriana

Valeriana este o plantă perenă originară din Europa și Asia, dar acum este răspândită în multe părți ale lumii, inclusiv în America de Nord.

Valeriana are o înălțime între 1 și 1,5 metri, caracterizată prin tulpini drepte și robuste. Frunzele sale sunt dispuse alternativ, având forme de la lanceolate până la ovale. Florile, mici și cu un parfum dulceag, sunt de obicei de culoare albă sau roz deschis.

Există aproximativ 200 de specii diferite de valeriană, dar Valeriana officinalis este cea mai cunoscută și utilizată pentru proprietățile sale medicinale.

Partea cea mai valoroasă a plantei este rădăcina. Rădăcinile de valeriană sunt recoltate toamna, după ce frunzele plantei încep să se ofilească. Acestea sunt uscate și apoi pot fi utilizate pentru a prepara ceai sau tincturi.

Beneficiile ceaiului de valeriană

Iată câteva dintre cele mai notabile beneficii ale ceaiului de valeriană, susținute de cercetările științifice.

Îmbunătățește calitatea somnului

Unul dintre cele mai cunoscute beneficii ale ceaiului de valeriană este capacitatea sa de a îmbunătăți calitatea somnului. Studiile indică faptul că ceaiul de valeriană poate reduce timpul necesar pentru a adormi și poate ajuta la un somn mai profund și mai odihnitor.

De exemplu, un studiu publicat în „American Journal of Medicine” a arătat că extractul de valeriană poate îmbunătăți calitatea somnului la persoanele care suferă de insomnie.

Alină anxietatea și stresul

Ceaiul de valeriană are un rol important în gestionarea anxietății și a stresului. Compusul activ din valeriană, acidul valerenic, este cunoscut pentru influența sa asupra sistemului nervos. Studii sugerează că poate îmbunătăți simptomele de anxietate prin modularea receptorilor GABA, care sunt implicați în reglarea stării de calm și relaxare a creierului.

Un studiu din 2010 publicat în „Phytomedicine” a arătat că valeriana poate reduce semnificativ nivelurile de stres și anxietate la șoareci.

Deși este nevoie de mai multe cercetări pentru a confirma aceste efecte la om, ceaiul de valeriană rămâne o opțiune populară pentru ameliorarea stresului și anxietății.

Relaxare musculară

Proprietățile relaxante ale ceaiului de valeriană nu se limitează doar la efectele asupra sistemului nervos, ci se extind și la relaxarea musculară. Aceasta poate fi deosebit de utilă pentru persoanele care experimentează tensiune musculară din cauza stresului sau a unui stil de viață sedentar.

Deși mecanismul exact prin care valeriana ajută la relaxarea musculară nu este pe deplin înțeles, se crede că are legătură cu efectele sale asupra sistemului nervos central, ajutând la reducerea impulsurilor nervoase care provoacă tensiune musculară.

Ameliorarea simptomelor menopauzei

Menopauza este o perioadă de schimbare semnificativă în viața unei femei, adesea însoțită de simptome neplăcute cum ar fi bufeurile, insomniile și schimbările de dispoziție.

Studii preliminare sugerează că valeriana poate juca un rol în ameliorarea acestor simptome. De exemplu, un studiu din 2013 publicat în „Menopause” a găsit dovezi că valeriana poate reduce frecvența și severitatea bufeurilor la femeile menopauzale.

Totuși, este necesară o cercetare mai aprofundată pentru a înțelege pe deplin eficacitatea valerianei în acest context.

Potențial antidepresiv

Deși cercetările privind efectele antidepresive ale valerianei sunt încă la început, există indicii că ar putea avea un impact pozitiv asupra stărilor de spirit.

Un studiu din 2011 publicat în „BMC Complementary and Alternative Medicine” a examinat efectele valerianei asupra șobolanilor și a constatat îmbunătățiri semnificative în comportamentele asociate cu depresia. Se crede că acest efect se datorează interacțiunii valerianei cu neurotransmițătorii din creier, cum ar fi serotonina și norepinefrina, care sunt adesea implicate în reglarea dispoziției.

Deși sunt necesare mai multe studii pentru a confirma aceste efecte la om, valeriana ar putea oferi un potențial suport natural în gestionarea simptomelor ușoare de depresie.

Cum se prepară ceaiul de valeriană

Ingrediente

  • Rădăcină de valeriană uscată (aproximativ 1-2 lingurițe pentru o cană de ceai)
  • Apă (aproximativ 250 ml pentru o cană de ceai)

Preparare

Adaugă 250 ml de apă într-un ceainic și aduceți la fierbere. Apa fierbinte este esențială pentru a extrage compușii activi din rădăcină.

După ce apa a început să fiarbă, adaugă valeriana.

Acoperă ceainicul sau cana și lasă rădăcinile să infuzeze în apa fierbinte pentru aproximativ 5-10 minute. Timpul de infuzare poate varia în funcție de cât de puternic dorești ca ceaiul să fie.

După ce ai lăsat ceaiul să infuzeze timpul dorit, strecoară rădăcinile și servește ceaiul. Poți adăuga miere sau lămâie pentru gust, dacă dorești.

Ce gust are ceaiul de valeriană

Gustul ceaiului de valeriană este destul de specific și poate fi surprinzător pentru cei care îl gustă pentru prima dată. Este descris adesea ca având un gust ușor pământos, cu note lemnoase și ușor amărui. Unii oameni pot observa și o ușoară dulceață subtilă în fundal.

Aroma ceaiului de valeriană este, de asemenea, destul de distinctivă, cu un parfum puternic și ușor picant, uneori comparat cu mirosul șosetelor uzate sau al brânzei vechi, ceea ce poate fi neașteptat pentru cei neobișnuiți cu ea.

Pentru a îmbunătăți gustul, mulți aleg să adauge miere, lămâie sau alte ierburi în ceaiul de valeriană. Cu toate acestea, este important de menționat că gustul ceaiului de valeriană poate varia în funcție de modul de preparare și de prospetimea rădăcinilor utilizate.

Efecte secundare ale ceaiului de valeriana

Ceaiul de valeriană, deși este considerat sigur pentru majoritatea oamenilor atunci când este consumat în mod responsabil, poate avea și unele efecte secundare, în special dacă este consumat în doze mari sau pe o perioadă lungă de timp.

Iată cele mai comune efecte secundare:

  • Somnolență - datorită proprietăților sale sedative, ceaiul de valeriană poate cauza somnolență. Acest lucru poate fi benefic dacă scopul este inducerea somnului, dar poate fi problematic în timpul zilei, mai ales dacă trebuie să conduci sau să operezi mașini.
  • Amețeli și cefalee
  • Tulburări gastrointestinale - greață, crampe stomacale sau diaree
  • Neliniște
  • Confuzie

Contraindicații ale consumului de ceai de valeriana

Consumul de ceai de valeriană, deși este benefic pentru mulți, poate fi contraindicat în anumite situații.

Sarcina și alăptarea

Nu există suficiente dovezi care să ateste siguranța consumului de valeriană în timpul sarcinii și alăptării. Prin urmare, femeile însărcinate sau care alăptează ar trebui să evite ceaiul de valeriană sau să-l consume doar sub îndrumarea unui medic.

Copii

Utilizarea ceaiului de valeriană la copii nu este bine documentată. De aceea, se recomandă precauție și consultarea unui pediatru înainte de a administra ceai de valeriană copiilor.

Interacțiuni cu medicamente

Ceaiul de valeriană poate interacționa cu diverse medicamente, inclusiv sedative, antidepresive, anticonvulsivante și anxiolitice. Poate intensifica efectele acestor medicamente, crescând riscul de somnolență sau alte efecte secundare.

Condiții preexistente

Persoanele cu anumite condiții de sănătate, precum cele cu probleme hepatice sau renale, ar trebui să fie precaute în utilizarea valerianei. Deoarece valeriana este metabolizată de ficat, poate fi problematică pentru cei cu funcție hepatică compromisă.

Dependența și sevrajul

Deși valeriana este adesea utilizată ca un ajutor natural pentru somn, există unele preocupări că utilizarea pe termen lung ar putea duce la dependență. De asemenea, există rapoarte despre simptome de sevraj la oprirea bruscă a consumului de valeriană după utilizarea îndelungată.

Operații chirurgicale

Datorită efectelor sale sedative, ceaiul de valeriană ar trebui evitat cu cel puțin două săptămâni înainte de orice procedură chirurgicală programată, deoarece poate interfera cu anestezia.

Dozajul valerianei

Dozajul valerianei poate varia în funcție de mai mulți factori, inclusiv de forma sub care este consumată (ceai, capsule, tinctură), motivul utilizării și particularitățile individuale ale persoanei care o folosește.

Ceai de valeriană

  • În general, 1-2 lingurițe de rădăcină uscată de valeriană per cană de apă sunt suficiente.
  • Ceaiul de valeriană poate fi consumat o dată sau de două ori pe zi. Este adesea recomandat seara, cu aproximativ 30-60 de minute înainte de culcare, pentru a ajuta la promovarea somnului.
  • Ceaiul de valeriană ar trebui utilizat pe termen scurt (de exemplu, pentru câteva săptămâni). Nu se recomandă utilizarea pe termen lung fără supraveghere medicală.

Capsule sau tablete

  • Dozele standard pentru capsule sau tablete pot varia de la 300 la 600 mg, de obicei luate de 1-2 ori pe zi.
  • Similar cu ceaiul, utilizarea pe termen lung ar trebui evitată sau monitorizată de un medic.

Tinctură

  • Dozajul pentru tincturi poate varia, dar în general, 1-4 ml de tinctură de valeriană, de 2-3 ori pe zi, este considerat standard.
  • Asigură-te că urmezi instrucțiunile de pe etichetă sau recomandările unui medic.

De reținut!

  • Reacțiile la valeriană pot varia semnificativ de la o persoană la alta, iar unii oameni pot avea nevoie de doze mai mici sau mai mari pentru a simți efectele.
  • nainte de a începe orice regim cu valeriană, este important să discuți cu un medic, mai ales dacă ai afecțiuni medicale preexistente sau iei alte medicamente.
  • Dacă simți efecte secundare sau dacă ceaiul de valeriană nu pare să aibă efectul dorit, este important să te oprești consumul acestuia.

Concluzii

  • Valeriana, folosită de secole în medicina tradițională, este recunoscută pentru efectele sale calmante și sedative, fiind deosebit de apreciată pentru capacitatea de a îmbunătăți calitatea somnului și de a reduce anxietatea.
  • Pe lângă efectele asupra somnului și reducerea anxietății, valeriana are și alte potențiale beneficii, inclusiv relaxarea musculară, ameliorarea simptomelor menopauzei și efecte antidepresive.
  • Ceaiul de valeriană poate fi consumat în doze moderate pentru a evita efecte secundare precum somnolența excesivă sau tulburările digestive.
  • Este important să se ia în considerare posibilele efecte secundare și contraindicații, în special interacțiunile cu alte medicamente și situațiile speciale precum sarcina sau condiții medicale preexistente.

Personal, văd ceaiul de valeriană ca fiind o parte importantă a medicinii naturiste, oferind o alternativă blândă și naturală la medicamentele convenționale pentru somn și anxietate. Pe măsură ce societatea noastră devine din ce în ce mai conștientă de importanța abordărilor naturale și holistice în ce privește sănătatea, cred că ceaiul de valeriană va continua să fie popular și valoros.