Dacă îți plac cartofii și carnea tocată, acest preparat, extrem de popular în bucătăria irakiană, o să ți se pară un deliciu absolut.
Kubba Pateta este, pe scurt, varianta orientală și mult mai aromată a chifteluțelor de cartofi umplute.
Ce este mai exact Kubba Pateta
Numele vine din combinarea cuvântului „Kubba”, care descrie un fel de gălușcă sau chiftea umplută, și „Pateta”, care înseamnă, evident, cartof.
Spre deosebire de alte tipuri de Kubba care folosesc bulgur sau orez pentru exterior, aceasta folosește un aluat moale făcut din cartofi fierți. E
ste practic o „coajă” de piure fin care ascunde la interior o surpriză gustoasă din carne și condimente.
Rețeta de chiftele irakiene
Ingrediente
Pentru „învelișul” de cartofi
- 5 cartofi medii
- 1/2 linguriță sare
- 1/2 linguriță turmeric
- 1/2 linguriță paprika
- 1/2 linguriță piper negru
- 1 ou
- 2 linguri de amidon de porumb (sau făină)
Pentru umplutura de carne
- Aprox. 450 g carne tocată de vită
- 1 ou
- 1 ceapă mare, tocată
- Sare și piper, după gust
- 1 legătură de pătrunjel, tocat
- 60 grame migdale prăjite și tocate (opțional)
Mod de preparare
Cum se prepară „învelișul” de cartofi
Cartofii se fierb în coajă până devin moi și pot fi străpunși ușor cu furculița.
După ce sunt curățați, se zdrobesc cât încă sunt calzi, până se obține un piure fin. Peste el se adaugă sarea, turmericul, paprika și piperul, condimentele care dau culoare și gust.
Pentru ca acest piure să se transforme într-un aluat care poate fi modelat, se încorporează oul și făina. Totul se amestecă bine, până când compoziția devine omogenă și legată, apoi se lasă deoparte câteva minute.
Umplutura
Ceapa se călește până devine aurie și moale, după care se adaugă carnea tocată. Se gătește la foc mediu, amestecând des, până când carnea se rumenește uniform.
Se potrivește de sare și piper, apoi se lasă să se răcorească puțin.
La final se adaugă pătrunjelul tocat, care aduce prospețime, migdalele prăjite pentru textură și oul, care va ajuta umplutura să se lege frumos.
Modelarea și asamblarea
Când ambele compoziții s-au răcit, începe partea distractivă. Se ia o bucată de aluat de cartof în palmă, se aplatizează, se pune o linguriță de carne în mijloc și apoi se închide cu grijă, formând o bilă sau un disc turtit.
Secretul este să ai mâinile ușor umezite sau unse cu puțin ulei ca să nu se lipească.
Prăjirea
Ultimul pas este prăjirea în baie de ulei încins. În contact cu uleiul, exteriorul de cartof devine auriu și capătă o crustă subțire și foarte crocantă, în timp ce interiorul rămâne moale, cremos și plin de suculența cărnii.
Se servesc de obicei fierbinți, lângă o salată proaspătă sau un sos simplu de iaurt cu usturoi.
Mic truc pentru crustă
Dacă vrei ca stratul de cartof să fie mai ferm și mai crocant, amidonul de porumb poate înlocui sau completa făina.
Acesta absoarbe mai bine umezeala și ajută la formarea unei cruste mai frumoase la prăjire.
Cum se servesc
În mod tradițional, acest preparat cere ceva răcoritor lângă el, iar un sos de iaurt este alegerea perfectă. Poți folosi un iaurt grecesc gras în care să pui puțin usturoi zdrobit, un strop de zeamă de lămâie și multă mentă uscată sau verdeață tocată.
Aciditatea iaurtului taie din greutatea prăjelii și completează de minune gustul cărnii de vită și aroma migdalelor.
Dacă vrei să transformi aceste chifteluțe într-o masă completă, o salată proaspătă este obligatorie. O variantă excelentă este o salată de tip Tabbouleh (cu mult pătrunjel, roșii și lămâie) sau o salată simplă de crudități.
Ideea este să ai ceva zemos și crocant care să echilibreze textura densă a cartofului. În Orient, ele sunt adesea servite și alături de murături arăbești, acele legume galbene și acrișoare numite Torshi, care oferă un contrast puternic și delicios.
Dacă ai invitați, așază-le pe un platou mare, eventual pe un pat de frunze de salată verde sau de pătrunjel proaspăt. Nu doar că arată bine, dar verdeața va absorbi și surplusul de ulei dacă nu le-ai scurs suficient pe șervețele de hârtie.
Poți să mai presari deasupra câteva migdale prăjite rămase sau puțină boia pentru un plus de culoare.
