Prăjitura Tosca este o prăjitură tradițională suedeză cu blat pufos și topping crocant de migdale caramelizate. Simplă, aromată și ușor de făcut, perfectă pentru cafea sau desert de casă.
Tosca este una dintre acele prăjituri care par simple la prima vedere, dar care te cuceresc definitiv după prima felie. Este o prăjitură tradițională din Suedia, extrem de populară în gospodăriile nordice, în cafenele și la mesele de după-amiază, alături de o cafea bună.
Deși nu are creme sofisticate sau decoruri complicate, prăjitura Tosca impresionează prin contrastul perfect dintre un blat pufos și un topping crocant de migdale caramelizate.
Despre prăjitura Tosca
Prăjitura Tosca a apărut la începutul secolului XX, într-o perioadă în care deserturile de casă erau gândite să fie hrănitoare, ușor de făcut și potrivite pentru toată familia.
Numele „Tosca” se spune că ar fi fost inspirat de celebra operă cu același nume, foarte populară în acea vreme, deși rețeta nu are legătură directă cu Italia. Scandinavii au împrumutat numele, dar au creat un desert cât se poate de nordic, bazat pe ingrediente locale și simple.
Ceea ce diferențiază Tosca de alte prăjituri este toppingul ei inconfundabil. După ce blatul este copt aproape complet, peste el se toarnă un amestec fierbinte de unt, zahăr și migdale feliate. Prăjitura se întoarce apoi la cuptor, iar în câteva minute migdalele se rumenesc, zahărul se caramelizează, iar suprafața devine crocantă și aurie.
Este un pas simplu, dar care schimbă complet desertul. Ai, în aceeași felie, un blat moale, aerat și o crustă crocantă, ușor caramelizată, cu aromă intensă de migdale.
Blatul este, de obicei, unul simplu, pe bază de ouă, zahăr, unt, făină și lapte. Nu este uscat, dar nici foarte dens, fiind gândit să susțină toppingul fără să se lase. Aroma este delicată, ușor vanilată, tocmai pentru a lăsa migdalele caramelizate să fie vedetele desertului. Tocmai această simplitate o face ideală pentru oricine, chiar și pentru cei care nu sunt mari fani ai prăjiturilor foarte dulci.
Un lucru mai puțin cunoscut este că prăjitura Tosca poate fi ușor adaptată. În Suedia există variante cu făină de migdale în blat, versiuni cu cafea sau chiar cu un strat subțire de gem acrișor sub migdale, pentru un contrast și mai interesant. Totuși, varianta clasică rămâne cea mai apreciată și cea mai răspândită.
Sfaturi pentru o prăjitură Tosca reușită
Când vine vorba de preparare, un truc important este să nu exagerezi cu coacerea blatului înainte de a adăuga toppingul. Dacă este prea copt, va deveni uscat după a doua rundă la cuptor.
De asemenea, migdalele trebuie supravegheate atent, pentru că trec foarte repede de la perfect caramelizate la prea arse. Un mic secret folosit de multe gospodine suedeze este adăugarea unei linguri de smântână sau lapte dulce în caramel, pentru un topping mai gustos și mai lucios.
Un alt aspect interesant este modul în care se servește. Prăjitura Tosca este delicioasă ușor călduță, când caramelul este încă puțin moale, dar la fel de bună și a doua zi, când toppingul devine și mai crocant. Nu are nevoie de sosuri, frișcă sau ornamente, pentru că este deja completă așa cum este.
În cultura suedeză, este genul de prăjitură perfectă pentru o pauză de cafea liniștită, fără grabă, alături de oameni dragi.
Rețeta de mai jos este una clasică, exact așa cum se pregătește în multe case din Suedia.
Rețeta suedeză de Prăjitură Tosca
Ingrediente
Pentru blat
- 100 g unt
- 2 ouă
- 150 g zahăr
- 100 g făină albă
- 1 linguriță praf de copt
- 50 ml lapte
- 1/2 linguriță extract de migdale (opțional, doar pentru aromă)
Pentru toppingul de migdale caramelizate
- 100 g migdale feliate
- 100 g unt
- 100 g zahăr
- 100 ml lapte
- 2 linguri făină
Mod de preparare
Începi cu untul pentru blat. Îl topești la foc mic sau la microunde și îl lași deoparte să se răcească puțin. Este important să nu fie fierbinte atunci când îl adaugi în compoziție, ca să nu „gătească” ouăle.
Încălzești cuptorul la 175 de grade și pregătești forma. Ideal este să folosești o formă cu pereți detașabili. Tapetezi fundul cu hârtie de copt și ungi marginile cu puțin unt. Acest pas te ajută enorm mai târziu, când vei scoate prăjitura din formă fără să se rupă toppingul.
Într-un bol mare bați ouăle cu zahărul până când compoziția devine deschisă la culoare, pufoasă și ușor aerată. Poți face acest lucru cu un mixer sau cu un tel, nu trebuie să fie perfect, important este să se dizolve zahărul.
Peste acest amestec adaugi făina, praful de copt, laptele, untul topit și extractul de migdale, dacă alegi să îl folosești. Amesteci ușor, doar cât să se încorporeze ingredientele. Nu insista prea mult, pentru că blatul trebuie să rămână moale, nu elastic.
Torni compoziția în formă și o bagi la cuptor, în partea de jos, pentru aproximativ 20 de minute. Blatul nu trebuie să fie complet copt. Când este gata pentru topping, marginile încep să se desprindă ușor de formă, iar centrul este stabil, dar încă moale. Acesta este momentul perfect să îl scoți din cuptor.
Toppingul de migdale caramelizate
Cât timp blatul este la cuptor, te ocupi de topping. Într-o cratiță pui untul și îl lași să se topească la foc mediu. Adaugi zahărul, migdalele feliate, laptele și făina. Amesteci și reduci focul spre mic. În câteva minute, compoziția începe să fiarbă ușor și să se lege. O lași să bolborosească aproximativ două minute, apoi dai focul la minim și amesteci din când în când, cât timp aștepți blatul.
Când scoți prăjitura din cuptor, torni toppingul fierbinte peste blat și îl întinzi uniform. Nu te grăbi, dar nici nu lăsa toppingul să stea prea mult în cratiță, pentru că se îngroașă repede. După ce l-ai întins, introduci din nou prăjitura în cuptor, de data aceasta pe nivelul din mijloc, pentru încă 20 de minute.
Aici este foarte important să fii atent. Culoarea trebuie să fie un auriu intens, nu maro închis. Migdalele se pot arde rapid, așa că ultimele minute sunt esențiale. Când toppingul arată caramelizat și miroase a nuci prăjite, prăjitura Tosca este gata.
După coacere, lași prăjitura să se răcească câteva minute, apoi scoți cu grijă inelul formei. Dacă observi că toppingul s-a lipit puțin de margini, treci ușor un cuțit pe interior, fără să forțezi.
Prăjitura Tosca este absolut minunată când este ușor călduță, cu caramelul încă puțin moale și migdalele lipicioase. Este la fel de bună și a doua zi, când toppingul se întărește și devine mai crocant. Nu are nevoie de nimic lângă ea. Nici frișcă, nici sos, nici decor. Este o prăjitură completă, perfectă pentru o pauză de cafea liniștită, exact așa cum o savurează suedezii de generații întregi.
Aceste cantități sunt ideale pentru o formă rotundă de aproximativ 22–24 cm, cu pereți detașabili. Dacă folosești o formă dreptunghiulară de aproximativ 20 × 30 cm, cantitățile din rețetă rămân exact aceleași.
Pentru o tavă mai mică, de tip 20 × 20 cm, prăjitura va fi mai înaltă și s-ar putea să aibă nevoie de 2–3 minute în plus la prima coacere, doar cât să se stabilizeze blatul înainte de a adăuga toppingul.
Important este să te uiți la semne, nu strict la timp: marginile să înceapă să se desprindă ușor, iar centrul să fie moale, dar nu lichid.
Dacă tava este mai mare de 20 × 30 cm, blatul va fi foarte subțire și există riscul să se usuce prea repede. În acest caz, ar fi bine să mărești cantitățile cu aproximativ o treime sau chiar cu 50%, ca să păstrezi proporțiile corecte între blat și topping.
