Țuica este una dintre cele mai cunoscute și consumate băuturi din România, însă specialiștii avertizează că este un adevărat pericol pentru sănătate. Reprezentanți ai conducerii Patronatului din Industria Alcoolului susțin că țuica are în compoziție foarte multe substanțe toxice.
Ce este țuica
Celebra țuică este o băutură alcoolică ce poate fi considerată tradițională la noi în țară și care se obține prin fermentarea și distilarea prunelor. Este un simbol al zonei Ardealului, fiind atestată documentar în Bistrița, în anul 1386.
Care este cea mai importantă diferență între țuică și palincă
Ingredientele fac diferența între cele două băuturi. În timp ce țuica este făcută doar din prune, palinca se face din mai multe tipuri de fructe.
Pălinca este un distilat din fructe specific zonei Europei Centrale. Are o concentrație mare de alcool ce se obține prin dublă distilare.
În comparație cu țuica, produsă doar din prune, a cărei concentrație de alcool poate începe de la 24%, pălinca se produce prin „fermentarea alcoolică și distilarea oricărui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe”. Ea are o concentrație de alcool de cel puțin 40%, o valoare stabilită legal, dar poate ajunge până la 50%.
În România, pălinca reprezintă 40% din consumul de băuturi spirtoase și 75% din exportul acestora.
În rândul celor care locuiesc în provincie, în mediul rural, se crede că țuica este „sănătate curată”, însă zicala este cât se poate de departe de adevăr.
Când este făcută de producători particulari, prima parte obținută, „fruntea”, se aruncă, păstrându-se doar mijlocul. Țăranii fac exact opusul, păstrând tocmai fruntea. De ce? Pentru că are cea mai mare concentrație de alcool, adică „tărie”.
Specialiștii avertizează că „fruntea” are în compoziție substanțe toxice în proporții de trei sau chiar patru ori mai mari decât cele admise. Rachiurile de fructe, care se produc şi în Italia, şi în Franţa, au, prin normele europene, până la 1.200 mg de alcool metilic. În comparație, țuica românească, atunci când iese din cazane, are peste 3.000 mg de alcool metilic. În plus, mai conține substanţe nocive ca alcoolul izopropilic, izoamilic, precum şi aldehide şi cetone.
Prin procesul de învechire, țuica dobândește proprietăți mai bune, iar alcoolii volatili se evaporă. Trebuie precizat că țuica este cu atât mai toxică cu cât are concentrația de alcool mai scăzută, pentru că, în general, este făcută la foc slab, temperatura de fierbere este mai mică şi nu ajunge să volatilizeze alcoolii superiori.
Primele efecte negative se vor observa la nivelul vederii. Alcoolul metilic atacă întâi nervul optic, crescând șansele apariției cataractei. Apoi va ajunge la ficat și pancreas.
Se recomandă ca țuica să fie consumată la trei ani după ce este produsă. Altfel, este o adevărată „bombă toxică”.
Cât alcool are țuica
Țuica are o concentrație de alcool de în jur de 40%, pălinca are 40% până la 80% (fiindcă este dublu rafinată), iar rachiul are undeva în jurul valorii de 40%.
Cât timp rămâne alcoolul în organism
După ce este consumată, primele efecte ale unei băuturi alcoolice se resimt la 15-45 de minute, perioada variază, însă, în funcție de sex, de cantitatea de alcool ingerată, dacă odată cu ea au fost consumate și alte alimente, precum și capacitatea ficatului de a produce enzimele care procesează alcoolul.
De fapt, procesarea alcoolului în organism este una dintre cele mai previzibile reacții chimice ce se produce în corpul uman - fiecare persoana elimină alcoolul la aceeași rată.
Ce ar trebui să știi despre alcool
- 90% din metabolismul alcoolului de face în ficat
- Se elimină din sânge la o rată de aproximativ 16 mg alcool/100 ml pe oră, din momentul în care persoana nu mai bea
- Nu există niciun mod prin care se poate crește rata metabolismului alcoolului
- Alcoolul se metabolizeazămai ceva mai rapid în cazul persoanelor care înainte de a începe să consume, au mâncat, însă diferența este foarte mică
- Dacă rata de metabolizare este constantă, cea care poate varia, de la om la om, este rata de absorbție a alcoolului
