Ce sunt stafidele
Stafidele nu sunt altceva decât boabe de struguri uscate (de obicei la soare sau prin metode artificiale). În procesul de uscare, strugurii își pierd aproximativ 80% din conținutul de apă, concentrând zaharurile și ceilalți nutrienți în fructul rămas. Practic, strugurii se micșorează pe măsură ce se deshidratează, devenind acele bobițe zbârcite, dulci și lipicioase pe care le cunoaștem drept stafide.
Uscarea tradițională durează în jur de 2-3 săptămâni, timp în care strugurii sunt lăsați la soare să se deshidrateze treptat. Pe parcursul acestui proces, boabele de struguri își schimbă culoarea: cele verzi-gălbui capătă o nuanță aurie sau brună, iar strugurii roșii-violet devin aproape negri. Acest fenomen se datorează oxidării naturale a compușilor din coaja strugurelui în timpul uscării.
Rezultatul final este o fruct uscat de mici dimensiuni, de culoare galben-aurie, brună sau negricioasă, cu o textură moale și gumată și cu un gust foarte dulce.
Stafidele sunt cel mai adesea obținute din soiuri de struguri fără sâmburi, pentru a fi mai ușor de consumat. Desigur, se pot produce stafide din aproape orice tip de strugure, însă cele fără semințe sunt preferate comercial.
Pe lângă metoda tradițională de uscare la soare, în prezent se folosesc și metode de deshidratare asistată (cuptoare speciale sau dezumidificatoare), care pot accelera procesul și influențează culoarea și textura produsului final.
Tipuri de stafide
Există mai multe varietăți de stafide, diferențiate în principal de soiul strugurilor din care provin și de metoda de uscare. Cele mai cunoscute categorii sunt stafidele aurii (cunoscute și ca stafide blonde sau Sultana) și stafidele brune (cele de culoare închisă, uscate natural).
Deși toate sunt, în esență, struguri deshidratați, există diferențe notabile de gust, textură și conținut nutrițional între aceste tipuri.
Stafidele brune sunt cele obișnuite, de culoare maronie închisă, obținute prin uscare naturală la soare. Ele provin adesea din struguri verzi sau violeți care, lăsați să se usuce fără aditivi, oxidează și își închid culoarea.
Au o aromă bogată, un gust foarte dulce și o textură ușor mai densă și mai masticoasă. Pentru că sunt uscate lent, la soare, aceste stafide își dezvoltă o dulceață mai caramelizată.
Din punct de vedere nutritiv, stafidele brune conțin puțin mai multe fibre și fier comparativ cu cele aurii (aprox. 4,5 grame fibre și cu 80% mai mult fier per 100 grame).
Stafidele aurii (cunoscute și drept stafide blonde sau Sultana) se obțin din struguri albi sau verzi fără sâmburi și sunt deshidratate folosind metode asistate (uscătoare) sau la umbră, fiind adesea tratate cu o cantitate mică de dioxid de sulf pentru a-și păstra culoarea deschisă. Acest conservant previne oxidarea strugurilor în timpul uscării, astfel încât stafidele rămân galben-aurii, în loc să devină brune.
De asemenea, înainte de uscare, strugurii pentru stafide aurii pot fi înveliți cu un strat fin de ulei (de exemplu ulei vegetal) pentru a grăbi procesul de uscare și a le menține moi.
Stafidele Sultana sunt recunoscute pentru faptul că sunt mai dulci și mai zemoase decât cele brune, având o textură mai fragedă și gust ușor mai pronunțat de miere. Ele au, însă, ușor mai puțină fibre (aprox. 3,3 grame/100 grame) și ceva mai puțin fier decât stafidele brune – diferențe minore totuși, ambele tipuri fiind nutritive.
Stafidele de Corint numite și coacăze de Zante (deși nu sunt coacăze propriu-zise), acestea sunt stafide foarte mici, de culoare neagră. Se obțin din soiul de struguri Black Corinth (din Grecia) sau varietăți similare, care au boabele mici și fără sâmburi. Stafidele de Corint există de secole în culturile mediteraneene și erau exportate intens încă din Evul Mediu din porturile grecești (de aici și numele de „Stafide de Corint” după orașul Corint). Au un gust intens, dulce cu tente ușor acrișoare și adaugă o textură aparte preparatelor.
Pentru că sunt foarte mici, în 100 grame de produs intră mai multe stafide Corint decât cele obișnuite, însă profilul nutrițional per greutate este similar (circa 4,5 grame fibre și 60+ grame zahăr per 100 grame, asemănător cu stafidele brune). Datorită aromei concentrate, aceste stafide mici sunt adesea folosite în prăjituri de Crăciun, cozonaci sau budinci tradiționale britanice.
Stafidele Muscat, obținute din struguri Muscat (un soi aromat, cu boabe mari și adesea cu sâmburi), aceste stafide sunt mai voluminoase și cărnoase. Au o culoare care poate varia de la auriu intens la brun deschis și se remarcă printr-un parfum și o aromă deosebit de puternice, datorită zaharurilor și uleiurilor esențiale din strugurii Muscat.
Sunt considerate o delicatesă și se folosesc adesea la prăjituri cu fructe și în mixuri de fructe uscate gourmet. Uneori, termenul „stafide Muscat” este folosit pentru a descrie stafidele aurii mai mari, dar, de fapt, ele provin dintr-un alt tip de struguri decât stafidele Sultana.
Ce proprietăți au stafidele
Deși stafidele sunt struguri deshidratați, din punct de vedere nutritiv ele nu se reduc doar la „zahăr concentrat”. Într-adevăr, au un conținut caloric și de carbohidrați ridicat, însă oferă și fibre, vitamine și minerale importante.
Câte calorii au stafidele
Stafidele sunt mai bogate în calorii decât strugurii proaspeți, pentru că, prin uscare, apa dispare, iar zaharurile rămân concentrate.
- O mână mică de stafide (aprox. 40 grame) are în jur de 120-130 calorii.
- O cană plină (100 grame) conține aproximativ 299 calorii și 79 grame carbohidrați, din care majoritatea sunt zaharuri naturale.
Dacă le comparăm cu strugurii proaspeți, 80 grame de struguri au doar 60 de calorii, deci diferența este destul de mare.
Stafidele sunt în principal o sursă de carbohidrați și fibre, având foarte puține proteine și aproape zero grăsimi. Așa că sunt bune pentru energie rapidă, dar trebuie consumate cu măsură, mai ales dacă ai grijă la zahăr sau calorii.
Indicele glicemic al stafidelor
Deși sunt bogate în zahăr, stafidele au un indice glicemic mediu (~54) și o încărcătură glicemică moderată. Asta se întâmplă datorită fibrelor, care încetinesc absorbția zahărului în sânge.
Cu alte cuvinte, consumul unei porții rezonabile de stafide nu va provoca un vârf glicemic la fel de brusc precum ar face-o aceeași cantitate de calorii din zahăr pur sau bomboane. Iar dacă le combini cu nuci, migdale sau alimente bogate în proteine, efectul este și mai echilibrat.
Acest aspect le face potrivite ca energizant pentru sportivi sau ca gustare pentru cei care au nevoie să-și controleze glicemia (evident, în limitele unei diete calculate).
Fibre
O mână mică de stafide (40 grame) are aproximativ 1,5-2 grame fibre, adică similar cu o felie de pâine integrală. Fibrele contribuie la sațietate și la sănătatea digestivă, ceea ce înseamnă că, deși mănânci „ceva dulce”, primești și ceva benefic pentru tranzitul intestinal.
Vitamine
Prin uscare, unele vitamine sensibile la căldură și oxidare se pierd. De exemplu, vitamina C, prezentă în cantități mari în strugurii proaspeți, scade foarte mult în stafide, ajungând la sub 2 mg/100 g. Asta înseamnă că nu ne putem baza pe stafide pentru aportul de vitamina C.
În schimb, vitaminele din complexul B (niacină, riboflavină, vitamina B6) se păstrează într-o anumită măsură. Deși nu sunt foarte bogate în aceste vitamine, stafidele pot contribui puțin la necesarul zilnic:
- 40 g de stafide conțin aprox. 0,1 mg vitamina B6 (aprox. 5% din necesarul zilnic) și mici cantități de tiamină și riboflavină.
- Oferă și vitamina K (circa 3 micrograme/100 g, adică 2-3% din necesar), utilă pentru coagularea sângelui și sănătatea oaselor.
Pe scurt, stafidele nu sunt o sursă principală de vitamine, dar aduc un mic aport de B-uri și vitamina K, mai ales ca parte a unei alimentații echilibrate.
Minerale
Aici stafidele sunt cu adevărat valoroase. Prin uscarea strugurilor, mineralele se concentrează, făcând din stafide o sursă bună pentru mai multe elemente esențiale:
- Potasiu – 744 mg/100 g (16% din necesarul zilnic). Ajută inima și mușchii să funcționeze corect.
- Magneziu – 36 mg/100 g (8-9% din necesar). Important pentru sistemul nervos și muscular.
- Fier – 1,3 mg/100 g (o porție de 40 g oferă ~0,5 mg, adică 3-6% din necesar). Benefic pentru transportul oxigenului în sânge.
- Cupru – 0,27 mg/100 g (30% din necesar). Ajută la formarea celulelor sanguine și la imunitate.
- Mangan și bor – Sunt prezente în cantități mici, dar utile pentru sănătatea oaselor.
- Calciu – 50 mg/100 g (~15-20 mg per porție de 30 g, adică ~2% din necesar). Nu foarte mult, dar contează în combinație cu alte surse.
- Fosfor – 100 mg/100 g (~40 mg per porție, 5% din necesar). Esențial pentru oase și energie.
- Zinc – 0,3 mg/100 g. Se găsește în cantități mici.
- Sodiu – Foarte redus (sub 30 mg/100 g), ceea ce le face o gustare sănătoasă, fără sare.
Pe lângă aceste minerale, stafidele mai conțin și polifenoli (antioxidanți) și mici cantități de aminoacizi din proteinele strugurelui, dar nu în cantități semnificative.
Beneficiile consumului de stafide
Iată care sunt principalele avantaje pe care consumul moderat de stafide le poate oferi organismului:
Bogate în antioxidanți
Prin uscarea strugurilor, stafidele devin extrem de concentrate în antioxidanți polifenolici, substanțe care protejează celulele corpului. De fapt, stafidele sunt printre fructele uscate cu cel mai ridicat conținut de polifenoli.
Acești antioxidanți, precum resveratrolul, acidul oleanolic și catechinele, ajută la:
- Neutralizarea radicalilor liberi, prevenind deteriorarea celulelor și reducând riscul de boli cronice.
- Efect antiinflamator, benefic pentru inimă și sistemul imunitar.
- Încetinirea procesului de îmbătrânire, protejând pielea și celulele corpului.
Un lucru interesant este că uscarea strugurilor sporește densitatea de antioxidanți, deoarece apa dispare, dar substanțele benefice rămân concentrate. Deși vitamine sensibile, cum ar fi vitamina C, se pierd, polifenolii rezistă foarte bine, ceea ce face stafidele o alegere excelentă pentru un aport stabil de antioxidanți.
Stafidele și sănătatea digestivă
Stafidele sunt foarte bune pentru digestie, în mare parte datorită conținutului lor de fibre. O mână mică de stafide (40 grame) oferă în jur de 7% din necesarul zilnic de fibre.
Fibrele din stafide sunt de două tipuri:
- Fibrele solubile – se dizolvă parțial în apă și formează un gel, ajutând la reducerea colesterolului rău (LDL) și la menținerea unui nivel echilibrat al zahărului din sânge.
- Fibrele insolubile – nu se dizolvă, ci acționează ca un „măturător” pentru intestine, prevenind constipația și accelerând tranzitul intestinal.
Un alt beneficiu al stafidelor este că, în timpul procesului de uscare, unele zaharuri din ele se transformă în fructani, un tip de fibre care hrănesc bacteriile bune din intestin. Acest lucru contribuie la un microbiom sănătos și la o digestie echilibrată.
Un studiu a arătat că persoanele care au consumat trei porții de stafide pe zi au avut o creștere a unei bacterii benefice (Faecalibacterium prausnitzii), asociată cu un colon sănătos.
Așadar, câteva stafide pe zi pot ține digestia pe făgașul normal.
Energie rapidă și combaterea oboselii
Datorită conținutului ridicat de carbohidrați naturali (glucoză și fructoză – peste 50% din greutatea lor), stafidele sunt o sursă excelentă de energie rapidă.
- Când ai nevoie de un boost de energie, câteva stafide pot acționa ca un „combustibil” instant pentru creier și mușchi. De aceea, sunt supranumite „bomboane ale naturii” – satisfac pofta de dulce și furnizează calorii rapid.
- Sportivii le folosesc în timpul efortului fizic – un studiu a arătat că stafidele au fost la fel de eficiente ca jeleurile energizante comerciale pentru îmbunătățirea performanței la alergători, cu avantajul că oferă și micronutrienți, nu doar zahăr gol.
- Energie constantă, fără căderi bruște de glicemie – spre deosebire de dulciurile rafinate, stafidele nu provoacă creșteri bruște ale glicemiei, deoarece fibrele încetinesc absorbția zahărului.
Așa că, indiferent dacă ai nevoie de un plus de energie la birou sau înainte de antrenament, stafidele sunt o gustare naturală și eficientă pentru revitalizare.
Beneficii pentru inima și tensiunea arterială
Stafidele pot contribui la menținerea unei inimi sănătoase prin mai multe mecanisme. În primul rând, ele sunt o sursă bună de potasiu, un mineral esențial care ajută la reglarea tensiunii arteriale.
O mână mică de stafide (porție de 40 grame) conține în jur de 320 mg potasiu, adica aproape 7% din necesarul zilnic. Potasiul contracarează efectele sodiului excesiv din dietă și relaxează pereții vaselor de sânge, ducând la scăderea tensiunii arteriale. Studiile au arătat că persoanele care consumă regulat stafide ca gustare pot avea valori mai mici ale tensiunii arteriale sistolice și diastolice.
De altfel, stafidele nu conțin aproape deloc sodiu (sub 10 mg per porție), ceea ce le face potrivite pentru dietele hiposodice, spre deosebire de multe gustări procesate.
În al doilea rând, polifenolii și antioxidanții din stafide (precum resveratrolul) au efecte cardioprotectoare: ei reduc inflamația și împiedică oxidarea colesterolului LDL, procese implicate în apariția aterosclerozei.
Prin urmare, un consum moderat de stafide, integrat într-un stil de viață sănătos, poate contribui la reducerea riscului de boli de inimă.
Desigur, nu sunt un panaceu, dar ca parte a unui obicei de a mânca mai multe fructe și fibre, impactul este pozitiv.
Susținerea sănătății oaselor
Un beneficiu mai puțin cunoscut al stafidelor este faptul că ajută la menținerea oaselor puternice, datorită conținutului de calciu și bor.
- Conținut de calciu – O mână mică de stafide (aprox. 40 g) conține 15-20 mg de calciu, adică în jur de 2% din necesarul zilnic. Deși nu este o cantitate mare, orice aport contează pentru sănătatea sistemului osos.
- Bogate în bor – Stafidele sunt o sursă naturală de bor (~2 mg/100 g, în funcție de solul în care au crescut strugurii). Acest mineral ajută organismul să folosească calciul, magneziul și vitamina D, esențiale pentru formarea și menținerea oaselor.
- Sprijin în prevenirea osteoporozei – Studiile sugerează că borul poate îmbunătăți densitatea osoasă și proteja articulațiile, fiind deosebit de important pentru femeile aflate la menopauză.
- Vitamina K pentru fixarea calciului – Stafidele conțin și cantități mici de vitamina K (~3 micrograme/100 g), necesară pentru absorbția eficientă a calciului în oase.
Deși nu pot înlocui produsele lactate sau alte surse bogate în calciu, stafidele pot contribui la sănătatea oaselor, mai ales dacă sunt consumate împreună cu nuci, care aduc și ele magneziu, calciu și proteine.
Prevenirea anemiei și susținerea imunității
Datorită conținutului de fier, cupru și a unor vitamine din grupul B, stafidele pot ajuta la prevenirea carențelor care duc la anemie.
- 100 grame de stafide furnizează circa 1,3 mg fier – aproximativ 7% din necesarul zilnic pentru o femeie adultă (și ~16% pentru bărbați).
Nu pare mult, dar dacă ne gândim că sunt o gustare, e un aport bun. Fierul și cuprul din stafide contribuie la formarea globulelor roșii și la transportul oxigenului în corp. Persoanele ușor anemice sau vegetariene pot beneficia de includerea stafidelor alături de alte surse de fier.
Totodată, stafidele conțin și o doză mică de vitamina C (aprox. 1 mg per porție de 40 g) – insuficientă ca sursă principală, însă vitamina C ajută la absorbția fierului vegetal, deci combinația din stafide nu este întâmplătoare.
Mai aduc și fitonutrienți cu proprietăți antimicrobiene – de exemplu, acidul oleanolic din coaja stafidelor ar putea inhiba dezvoltarea unor bacterii orale care cauzează carii și afecțiuni gingivale.
În ansamblu, deși nu substituie un supliment sau o dietă diversificată, consumul regulat de stafide „hrănește sângele”, cum se spunea în medicina populară, adică menține un nivel bun de minerale necesare sângelui și sistemului imunitar.
Pe lângă cele enumerate, cercetări recente sugerează și alte beneficii, de exemplu: consumul de stafide a fost asociat cu un risc mai scăzut de diabet de tip 2 și cu îmbunătățirea controlului glicemic la persoanele pre-diabetice, când acestea au înlocuit gustările procesate cu stafide.
Cum să incluzi stafidele în alimentație
Fiind gustoase și versatile, stafidele pot fi ușor integrate în multe mese și gustări de peste zi. Iată câteva idei și sfaturi pentru a te bucura de ele într-un mod sănătos.
Începe-ți dimineața cu stafide. Presară o lingură sau două de stafide peste cerealele tale preferate sau într-un bol de fulgi de ovăz fierți. Ele vor aduce o dulceață naturală și o textură plăcută. De exemplu, stafidele adăugate în ovăzul cald se vor hidrata și umfla ușor, devenind și mai suculente, și vor transforma un mic dejun simplu într-unul delicios. Poți completa cu nuci sau semințe pentru extra proteine și grăsimi sănătoase.
În iaurt sau brânză proaspătă. Amestecă stafidele într-un iaurt grecesc sau într-o porție de brânză cottage, alături de câteva nuci sau migdale. Este o gustare excelentă între mese sau un desert sănătos.
Adaugă stafide în salate pentru a obține un contrast dulce-acrișor. O salată verde cu spanac, brânză feta, nuci și stafide aurii poate fi o explozie de gusturi. Sau încearcă o salată de morcovi rași cu stafide (un clasic franțuzesc: morcov ras, stafide, puțin suc de portocală și iaurt). Chiar și în salatele de varză (coleslaw) stafidele aduc un plus interesant. Textura densă și dulce a stafidelor complimentează legumele proaspete și merge bine cu dressing-uri ușor acre.
În salatele de cartofi dulci copți, quinoa cu legume sau o salată orientală reinterpretată, stafidele pot fi elementul-surpriză care ridică preparatul.â
În bucătăria orientală, stafidele se folosesc la preparate sărate. Poți încerca și acasă: pune o mână de stafide în pilaful de orez, în cușcuș sau quinoua. La gătit, stafidele absorb din sos și se umflă. De pildă, într-un cușcuș cu legume și mirodenii nord-africane, stafidele aurii adăugate la final vor oferi echilibru și vor lega aromele.
De asemenea, poți pune câteva stafide în tocănițe de pui sau vită cu sos de roșii, dacă vrei să atenuezi aciditatea sosului – e un truc din bucătăria siciliană, unde stafidele apar în rețete cu vinete, pinoli și roșii (de exemplu, caponata).
În mâncărurile cu curry (de exemplu un curry de năut sau de miel), un strop de dulceață de la stafide accentuează condimentele precum garam masala sau turmeric. Important e să le adaugi spre sfârșit, ca să nu se dezintegreze la fiert.
Deserturi și prăjituri. Poți folosi folosi în aproape orice aluat de prăjitură, chec, brioșe sau pâine dulce. Unul dintre cele mai simple moduri este să presari stafide în compoziția de brioșe, clătite americane (pancakes) sau chec cu banane înainte de coacere, pentru a obține mici explozii dulci la fiecare mușcătură. De asemenea, poți înlocui o parte din fulgii de ciocolată din rețetele de biscuiți cu stafide – de exemplu, clasica rețetă de fursecuri cu ovăz și stafide este un exemplu delicios de desert mai sănătos, unde stafidele țin locul ciocolatei, oferind dulceață și fibre.
Ele mai pot fi folosite și la cozonac, panificație dulce (batoane cu stafide) sau plăcinte. Un pont: înainte de a le pune într-un aluat, rehidratează stafidele 10 minute în puțină apă caldă (sau chiar rom/lichior, pentru aromă în cozonaci) – astfel vor deveni mai suculente și nu vor extrage umiditate din aluat.
Iar dacă vrei un desert rapid și sănătos, combină într-un blender curmale, stafide, nuci și cacao – formează biluțe din pasta obținută și vei avea bomboane raw-vegane pline de nutrienți.
Contraindicații și precauții
Deși stafidele sunt în general benefice, consumul lor (mai ales în exces) poate veni și cu unele aspecte negative sau riscuri de care e bine să fim conștienți. Iată câteva precauții și situații în care trebuie acordată atenție.
Exces de calorii și zahăr
Fiind foarte gustoase și mici, există tendința de a consuma multe stafide odată, ceea ce poate duce ușor la un exces de calorii și zahăr.
- 4 linguri (aprox. 80 de grame) de stafide conțin peste 200 kcal și 45-50 grame zaharuri – cam cât o doză de suc acidulat
- Dacă sunt consumate în exces, aportul mare de calorii poate contribui la creșterea în greutate.
- Pentru persoanele cu diabet sau rezistență la insulină, chiar dacă au fibre, stafidele pot crește glicemia dacă sunt consumate în porții mari.
🔹 Care este porția recomandată?
Nutriționiștii sugerează să limităm consumul de stafide la 2 linguri (30-40 grame) sau o mână mică pe zi, pentru a evita un aport prea mare de zahăr dintr-o dată.
Tulburări gastrointestinale
Un alt aspect al consumului exagerat de stafide este posibilul disconfort digestiv. Având destul de multe fibre, dacă cineva mănâncă o cantitate foarte mare (de exemplu o 100-200 grame de stafide dintr-o dată), poate experimenta balonare, crampe abdominale, gaze sau chiar diaree.
Efectul laxativ se manifestă însă doar la un aport semnificativ, pentru că în mod normal 1-2 porții de stafide nu conțin chiar atât de multe fibre încât să deranjeze (1-2 grame fibre sunt benefice, dar 8-10 grame dintr-o cantitate mare ar putea fi prea mult odată).
Așadar, dacă nu ești obișnuit cu multe fibre, crește treptat consumul de stafide și bea apă suficientă, altfel tranzitul accelerat te-ar putea surprinde neplăcut.
Copiii mici și riscul de înecare
Datorită dimensiunii lor, stafidele pot reprezenta un pericol de sufocare la copiii foarte mici (sub 3 ani). Ei le pot aspira ușor în căile respiratorii, mai ales dacă le consumă în timp ce aleargă sau se joacă. Academia Americană de Pediatrie enumeră stafidele printre alimentele care trebuie oferite cu grijă copiilor mici (alături de alune, struguri întregi etc.).
Pentru persoanele în vârstă cu probleme de înghițire sau pentru oricine e predispus la înec, e valabil același sfat de precauție.
Alergii și sensibilități
Deși alergia la stafide sau struguri este rară, există cazuri documentate. Dacă ai o alergie la struguri sau viță-de-vie, consumul de stafide poate provoca reacții precum:
- Erupții pe piele, mâncărimi, umflături în zona gurii
- Dificultăți de respirație
- Crampe abdominale
Dacă ai astfel de simptome, evită stafidele și consultă un alergolog.
Sensibilitatea la sulfiți – mai frecventă decât alergia la stafide
Sulfiții (dioxid de sulf) sunt folosiți pentru conservarea stafidelor aurii. Persoanele alergice la sulfiți – aceiași conservanți din vinuri, fructe uscate sau murături – pot avea reacții severe:
- Atac de astm
- Urticarie
- Șoc anafilactic (în cazuri extreme)
Dacă ai această sensibilitate, optează pentru stafide organice sau brune, care nu au sulfiți adăugați. Citește eticheta – dacă vezi mențiunea „conține dioxid de sulf”, evită produsul.
Mucegai – un posibil alergen
În timpul uscării naturale, stafidele pot fi expuse la mucegai, iar persoanele alergice la acesta (ex. alergie la Penicillium) ar putea avea reacții. Totuși, astfel de cazuri sunt rare, deoarece producătorii elimină strugurii afectați.
Dacă ai alergii alimentare, fii atent la reacțiile corpului tău și alege stafide fără sulfiți și de calitate controlată.
Impact asupra sănătății dentare
Stafidele sunt dulci și lipicioase, ceea ce le face să se prindă de dinți, la fel ca bomboanele. Din acest motiv, s-a crezut mult timp că pot contribui la apariția cariilor, mai ales dacă sunt consumate frecvent și fără o igienă orală corespunzătoare.
Este adevărat că zaharurile din stafide pot rămâne pe suprafața dinților și pot hrăni bacteriile care produc acizi, atacând smalțul. Dacă ronțăim stafide toată ziua și nu ne spălăm pe dinți, există un risc real de carii – dar acest lucru este valabil pentru orice aliment dulce.
Cu toate acestea, unele studii recente au identificat în stafide anumiți compuși (cum ar fi acidul oleanolic) care au proprietăți antibacteriene și ar putea inhiba dezvoltarea bacteriilor orale ce cauzează cariile și boala parodontală. Cu alte cuvinte, stafidele nu sunt chiar atât de dăunătoare pentru dinți pe cât s-a crezut, iar efectul lor poate fi neutru sau chiar protector în contextul unei diete echilibrate și al unei igiene orale corecte.
Oricum, recomandarea rămâne valabilă: după ce consumați stafide (în special cantități mai mari), clătiți gura cu apă și spălați-vă pe dinți când aveți ocazia, pentru a înlătura reziduurile dulci.
