Mămăliga este unul dintre cele mai populare și cele mai simple preparate din bucătăria autohtonă, fiind servită alături de fel și fel de mâncăruri, cum ar fi sarmale, pește, tochitură, ciorbe și altele. Însă, numeroase persoane se feresc să o gătească, de teamă că ar putea da greș. Iată cât timp ar trebui să fiarbă, dar și câteva trucuri, ca să iasă perfectă.
Raportul corect între mălai și apă, pentru cea mai bună mămăligă
Mămăliga iese cu o consistență perfectă atunci când respectați raportul ideal între mălai și apă. Mai exact, trebuie să folosiți întotdeauna o măsură de mălai la patru măsuri de apă.
Dacă nu doriți să țineți post, puteți aplica două trucuri pentru a găti o mămăligă mai gustoasă. Puteți folosi lapte în loc de apă și/ sau puteți adăuga o lingură de unt la finalul timpului de gătire, după ce închideți focul. În felul acesta, consistența va fi mai cremoasă, iar gustul va fi mai bun.
Trucuri pentru o mămăligă perfectă
În general, pentru a obține o mămăligă perfectă, trucrurile pe care trebuie să le aplicați sunt simple și puține la număr. În afară de cele menționate deja, este important ca imediat ce puneți apa la fiert să adăugați și un praf de sare și puțin mălai.
Apoi, turnați și restul de mălai, treptat, în ploaie, amestecând încontinuu. Nu așteptați până când aceasta clocotește, astfel încât să evitați formarea cocoloașelor. Amestecați pe tot parcursul fierberii. În acest fel, mămăliga se gătește uniform și nu se lipește de ceaun sau oală.
Un alt truc referitor la prepararea mămăligii este ca imediat ce aceasta a fiert să o scoateți pe un tocător de lemn. Acesta absoarbe excesul de apă și împiedică ridicarea aburilor din mămăligă.
În cât timp fierbe mămăliga
În cazul în care folosiți mălai din comerț, fierbeți mămăliga conform instrucțiunilor de pe pachet. Mălaiul grișat are nevoie de un timp mai mic de fierbere.
Însă, dacă utilizați mălai de țară, țineți cont de faptul că acesta trebuie să fiarbă cu 15 minute mai mult față de cel din magazine.
Câte calorii are mămăliga
Numeroase persoane mănâncă adesea mămăligă în loc de pâine, paste sau orez. Fiind făcută din făinî de porumb, aceasta nu conține gluten, ceea ce înseamnă că este recomandată și persoanelor care suferă de alergie sau intoleranță la gluten.
O porție de mămăligă făcută cu apă, sare și 150 de grame de mălai are 110 kilocalorii, 25 de grame de carbohidrați; două grame de proteine; un gram de grăsimi, două grame de fibre, 39 de miligrame de magneziu, adică aproximativ 12% din doza zilnică recomandată.
Însă, în cazul în care mămăliga conține și lapte și/ sau unt, aportul caloric se modifică. În general, 100 de grame de mămăligă simplă au 70 de kilocalorii, în timp ce aceeași cantitate de pâine albă are 258 de kilocalorii. Aceeași cantitate de mămăligă cu unt are 180 de kilocalorii.
Cât de „românească” este mămăliga, de fapt
Mămăliga are o istorie mai lungă decât cea a României. Acest preparat era unul de bază în alimentația zilnică a romanilor, deși aceștia foloseau alte ingrediente în locul mălaiului, cum ar fi mei, speltă, făină de năut sau boabe măcinate de fasole.
Porumbul a fost adus în Europa din America de Sud, de-abia în secolul al XVI-lea, în timpul Marilor Descoperiri Geografice, de exploratorul Hernán Cortés. Inițial, a fost cultivat în Spania, dar, treptat, s-a răspândit în toată Europa.
În România, porumbul ar fi ajuns pentru prima dată în jurul anului 1690, conform istoricului Nicolae Iorga. Recoltele de porumb au fost bogate pe Valea Dunării. În timp, meiul a fost înlocuit de mălai, pentru că era mult mai gustos.
