Ziua Națională, sărbătorită pe 1 Decembrie, este una deosebit de importantă în istoria și cultura românească, marcând Marea Unire, adică unirea Transilvaniei cu România în anul 1918.
Această zi simbolizează realizarea idealului de unitate națională și reprezintă un pilon fundamental al identității naționale. Și cum e firesc, în afară de parada militară tradițională, ziua este marcată și cu un meniu pe cinste.
De ce e importantă mâncarea de 1 Decembrie
Începând din anul 1990 până în prezent, Ziua Națională a României este sărbătorită la 1 Decembrie, amintind de faptul că la această dată, în anul 1918, la Alba Iulia, Adunarea Națională a românilor din Transilvania și din celelalte provincii românești a adoptat hotărârea unirii acestor teritorii cu Regatul României.
Acest eveniment a avut un impact semnificativ asupra națiunii române, consolidând sentimentul de apartenență și solidaritate între diferitele regiuni istorice. Și doar nu era să fie sărbătorit altfel decât cu mâncare autentică gustoasă. De altfel, în general, în afară de rolul de a ne hrăni, mâncarea are și rolul de a ajuta oamenii să se apropie unii de alții.
Cârcotașii îi critică pe românii care par exagerat de preocupați de mâncare de Ziua Națională, spunând că aceștia nu acordă suficientă atenție însemnătății istorice a acestei sărbători. Însă, criticii nu iau în seamă faptul că prin prepararea și savurarea mâncărurilor autentice, de 1 Decembrie, românii își exprimă atașamentul față de rădăcinile culturale și istorice, consolidând astfel legăturile dintre generații și păstrând tradițiile vii.
Meniul de 1 Decembrie devine un mijloc prin care românii se conectează cu moștenirea lor culturală și sărbătoresc unitatea națională. Altfel spus, în contextul Zilei Naționale, mâncarea devine un element definitoriu al identității culturale românești și contribuie la crearea unei atmosfere de bucurie și solidaritate.
Meniul tradițional de 1 Decembrie
Meniul tradițional de 1 Decembrie este alcătuit din numeroase mâncăruri festive gustoase ce merg direct la suflet și aduc bucurie. Printre acestea se numără: fasolea cu ciolan, ciorba de fasole cu afumătură, sarmalele, mămăliga, varza cu ciolan sau afumătură, micii și cârnații, ciorba de burtă, mămăliga, cozonacul și plăcintele cu mere, brânză sau dovleac.
Fasolea cu ciolan
Ciorbă de fasole cu afumătură
Sarmale
Varză cu ciolan sau afumătură
Ciorbă de burtă
Mămăligă
Mici și cârnați
Cozonac
Plăcinte (cu mere, brânză sau dovleac)
Băuturi
În afară de mâncare, din meniul de 1 Decembrie nu lipsesc băuturile tradiționale ce completează perfect atmosfera festivă. Vinul fiert ocupă un loc de cinste în inimile românilor în timpul sărbătorilor de iarnă. Aromat și condimentat, vinul fiert este preferat de mulți români pentru a se încălzi în zilele deja reci, de început de iarnă.
De asemenea, țuica, o băutură tradițională românească, este prezentă în numeroase gospodării în această perioadă festivă. Obținută din fructe, cel mai adesea din prune sau mere, țuica este cunoscută pentru puterea sa și pentru capacitatea de a încălzi spiritele în orice sărbătoare. În zonele mai rurale, țuica se asociază adesea cu tradițiile românești autentice.
O altă băutură servită adesea la mesele de sărbătoare, inclusiv de 1 Decembrie, este palinca. Cu o puternică tradiție în zonele de vest ale țării, palinca este o băutură spirtoasă și aromată, preparată prin distilarea fructelor.
Fie că este vorba despre mere, prune sau pere, palinca ocupă un loc special în cultura românească și este adesea servită în cantități moderate pentru a celebra momentele speciale.
De precizat că înainte de anul 1990, Ziua Națională a României era sărbătorită la alte date. În perioada 1861 - 1866, sărbătoarea națională era pe 24 Ianuarie; între 1869-1947, pe 10 mai; apoi, între 1948-1989, pe 23 August.
