Ați auzit până acum de vegetarianism, veganism, raw-veganism, dar un nou trend alimentar își face loc în alimentație. Este vorba despre flexitarianism, un regim de viață despre care se spune că ar putea ajuta la conservarea resurselor planetei.

Flexitarianismul este un regim alimentar care presupune să consumi alimente din toate categoriile, dar să reduci cât mai mult consumul de carne și de pește. Se pare că acest regim alimentar ar fi cel mai prietenos cu mediul înconjurător și, pe termen lung, ar ajuta la conservarea resurselor și la limitarea încălzirii globale.

Ce presupune flexitarianismul?

Cu alte cuvinte, flexitarianismul presupune să ai o alimentație bazată pe fructe și legume de sezon și, ocazional, pește și carne. Nu este o noutate faptul că industria cărnii contribuie la încălzirea globală și că resursele sunt limitate, urmând să fie din ce în ce mai puține în următorii ani. Practic, flexitarianismul îndeamnă să adoptăm un stil de viață asemănător cu al strămoșilor noștri și să consumăm cu precădere alimentele pe care le avem la îndemână, crescute în propria gospodărie sau cumpărate din piață, de la producătorii locali. Așadar, un regim de viață pe care mulți oameni îl urmează deja, mai ales în mediul rural, dar fără să știe că se numește așa.

Potrivit unei cercetări făcute de Universitatea Oxford, adoptarea acestui regim alimentar de cât mai mulți oameni ar fi una dintre soluțiile de a împiedica o criză alimentară iminentă. Cercetarea arată că industria alimentară, în momentul acesta, pentru a face față cererii, aduce prejudicii importante mediului: diminuarea resurselor de apă dulce, poluarea din cauza azotului etc. Impactul ecologic s-ar putea dubla până în 2050, când se estimează o creștere masivă a populației la nivel mondial. Cu alte cuvinte, și cererea din industria alimentară va fi mai mare și, deci, efectele mai evidente.

Impactul asupra mediului

Risipa din domeniul alimentar și deșeurile sunt o altă problemă ce afectează mediul. Nu se pot impune soluții radicale, dar pot fi făcute schimbări minore, care, pe termen lung, au efecte vizibile. Concret, dacă o persoană ar reduce cu 75% consumul de carne de vită, cu 90% pe cel de carne de porc și ar consuma cereale și leguminoase în loc, se preconizează că s-ar reduce jumătate din poluarea pe care o produc crescătorii de animale domestice.

Consumul de carne și produse de origine animală ar trebui să se facă aplicat la nevoile fiecărei țări în parte. Cercetătorii sunt de părere că acest lucru s-ar putea obține prin educație, taxare și schimbări în meniurile școlare, acolo unde este cazul.

La nivel de agricultură, ar fi vorba despre subvenții pentru cei care cultivă legume și cereale, dar și folosirea cu prudență a resurselor de apă și a îngrășămintelor chimice. Schimbarea necesară ar trebui să fie făcută atât la nivel de individ, prin obiceiurile alimentare ale acestuia, cât și la nivel guvernamental, prin politici și programe care să sprijine agricultura cât mai mult, concluzionează studiul.