Brânza Cheddar. Calorii, beneficii și contraindicații

Brânza Cheddar își are originea în satul Cheddar din Somerset, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, unde peșterile umede și răcoroase asigurau condițiile de umiditate perfecte pentru maturarea brânzei.

Cu toate acestea, de la crearea sa în Regatul Unit, undeva în secolul al XII-lea, acest produs lactat gustos și-a făcut loc în inimile iubitorilor de brânză din toată lumea.

În prezent, cașcavalul Cheddar este una dintre brânzeturile preferate ale americanilor, fie că este servit în quesadilla topite, în macaroane cremoase cu brânză sau deasupra unui hamburger.

Deși cașcavalul este un adaos delicios la multe alimente reconfortante, acesta nu are neapărat reputația de a fi bun pentru sănătate. Mulți oameni sunt îngrijorați de numărul mare de calorii și de conținutul de grăsimi saturate pe care le consumă odată cu acest aliment.

Pe de altă parte, deși are unele dezavantaje nutriționale, o cantitate moderată de brânză cheddar poate fi o parte plăcută a unei diete sănătoase.

  • Cheddar are o istorie lungă, datând încă din secolul al XII-lea. A fost menționată pentru prima dată în documente englezești din acea perioadă.
  • Procesul tradițional de fabricație a Cheddarului implică „cheddaring”, o tehnică specifică care implică tăierea brânzeo în cuburi, apoi încălzirea și întinderea repetată a acesteia. Acest proces conferă Cheddarului textura sa fermă și stratificată.
  • Cheddarul poate fi maturat pentru diferite perioade de timp, de la câteva luni până la câțiva ani. Cu cât este maturat mai mult, cu atât devine mai tare și mai aromat.
  • Există multe varietăți de Cheddar, de la cele ușoare și cremoase, la cele vechi și puternice. Culoarea poate varia de la alb natural la portocaliu aprins, aceasta din urmă fiind obținută prin adăugarea unui colorant natural numit annatto.
  • Datorită gustului său versatil, Cheddar este folosit într-o varietate largă de preparate culinare, de la sandvișuri și burgeri la sosuri și plăcinte.
  • Anumite tipuri de Cheddar, cum ar fi cel produs în regiunea West Country din Anglia, au statut de protecție geografică, ceea ce înseamnă că trebuie să respecte anumite standarde și să fie produse într-o anumită regiune pentru a purta eticheta respectivă.

Cum se prepară cheddarul

Procesul de preparare a brânzei Cheddar este suficient de distinctiv încât producătorii de brânză au inventat un verb în limba engleză, „cheddaring”, pentru a-l descrie.

Producția începe cu metoda de bază de adăugare a culturilor și a cheagului în lapte pentru a-l acidifica și închega. Odată ce se formează cașul, acesta este tăiat și presat în plăci.

Aceste plăci sunt apoi stivuite și răsucite în mod repetat, comprimând și mai mult cașul și storcând zerul rămas. Procesul continuă până când cea mai mare parte a umidității se scurge, lăsând o brânză mai uscată, cu o pastă densă și sfărâmicioasă.

Calorii și valori nutriționale

O porție de 28 de grame de brânză Cheddar conține:

  • Calorii: 120
  • Grăsimi: 10 g
  • Sodiu: 190 mg
  • Carbohidrați: 0 g
  • Fibre: 0 g
  • Zaharuri: 1 g
  • Proteine: 7 g
  • Calciu: 201.6 mg
  • Vitamina A: 95.7 mcg
  • Vitamina B12: 0.3 mcg

Carbohidrați

La fel ca multe tipuri de brânză, Cheddar conține zero carbohidrați. Acest lucru înseamnă că nu are nici fibre și nici puțin sau deloc zahăr.

Grăsimi

Cele mai multe preocupări legate de sănătate cu privire la cașcaval se concentrează pe conținutul său de grăsimi - și, mai precis, pe conținutul de grăsimi saturate. Este adevărat că brânza Cheddar din lapte integral este bogată atât în grăsimi totale (10 grame la 28 de grame), precum și în grăsimi saturate (6 grame la 28 de grame).

În mod tradițional, sfaturile nutriționale se referă la menținerea unei diete ce este săracă în grăsimi saturate, cu scopul de a reduce riscul de boli cardiovasculare.

Cu toate acestea, noi cercetări sugerează că, în alimente integrale precum brânza, grăsimile saturate ar putea să nu aibă efectele dăunătoare asupra sănătății inimii așa cum se credea anterior. Mulți experți cer acum mai multe cercetări de specialitate pentru a determina avantajele și dezavantajele grăsimilor saturate din produsele lactate.

Proteine

Cu 7 grame de per porție, proteinele reprezintă peste 30% din caloriile din Cheddar. Acest lucru se poate adăuga semnificativ la aportul zilnic.

Vitamine și minerale

Calciul este vedeta evidentă a micronutrienților din brânza Cheddar, cu 200 de miligrame (sau 20% din valoarea zilnică) per porție. Însă, calciul nu este singura vitamină sau mineral din Cheddar. 

O porție de Cheddar asigură 10% din recomandarea zilnică de vitamina A și 14% din fosfor, plus cantități mici de zinc, seleniu și riboflavină. Totuși, în cazul în care încerci să îți reduci consumul de sare, ia aminte: Cheddar poate fi relativ bogat în sodiu, cu 190 de miligrame per porție.

Beneficii ale consumului de Cheddar pentru sănătate

Cu toate că cei mai mulți oameni ar putea asocia brânza Cheddar cu o serie de alimente reconfortante, aceasta are de fapt câteva beneficii nutriționale considerabile.

Contribuie la menținerea sănătății oaselor

Cu un conținut considerabil de calciu, brânza cheddar poate contribui la menținerea sănătății oaselor. Consumul suficient de calciu este esențial pentru a preveni osteoporoza, degenerarea densității osoase.

Sprijină sănătatea mușchilor

Proteinele îndeplinesc o varietate de funcții în organism, iar cu 7 grame per porție, brânza Cheddar este o sursă excelentă de acest macronutrient. Nu doar că proteinele ajută la construirea mușchilor, dar sunt necesare pentru producerea enzimelor, pentru a da structură celulelor, pentru a menține echilibrul fluidelor și multe altele.

Oferă senzație de sațietate

Nimeni nu ar putea acuza brânza Cheddar de a fi plină de calorii goale. Această brânză este densă în calorii, ceea ce îi crește factorul de sațietate.

Poate ajuta la pierderea în greutate

În ciuda a ceea ce poate că ai auzit despre faptul că brânza Cheddar duce la creșterea în greutate, există un fenomen cunoscut sub numele de paradoxul produselor lactate integrale ce dă peste cap această teorie.

Cercetările sugerează acum că îndepărtarea grăsimii din produsele lactate ar putea, de fapt, să facă mai probabilă creșterea în greutate, ceea ce face ca brânza integrală să fie cea mai bună alegere pentru controlul greutății.

Este potrivită pentru dietele ketogenice și pentru cele cu un conținut scăzut de carbohidrați

Dacă își modifici macrogramele în cadrul dietei keto, ai noroc. Din cauza procentului ridicat de grăsime din Cheddar, acesta este compatibil cu acest plan alimentar bogat în grăsimi. Cu zero carbohidrați, acest tip de brânză se potrivește bine, de asemenea, în orice dietă cu conținut scăzut de carbohidrați.

Conținut scăzut de lactoză

Când vine vorba despre lactoză, nu toate brânzeturile sunt create la fel. Cheddarul se numără printre brânzeturile mai tari, maturate, care sunt de fapt destul de sărace în lactoză, ceea ce înseamnă că persoanele cu intoleranță la lactoză o pot mânca adesea fără simptome neplăcute, cum ar fi balonarea.

Contraindicații ale consumului de brânză Cheddar

Deși are un conținut scăzut de lactoză, brânza Cheddar conține totuși cazeină și zer, două componente ce pot declanșa un răspuns imunitar la persoanele cu alergie la lactate.

În cazul în care știi că ai probleme cu lactatele, cel mai bine ar fi să eviți consumul de brânză Cheddar.

Curiozități despre brânza Cheddar

Probabil că ai observat că brânza Cheddar vine în diferite grade de maturare, inclusiv ușoară, medie, maturată și extra maturată. Acest lucru se referă pur și simplu la cât timp a fost maturată brânza: cu cât se învechește mai mult, cu atât devine mai "ascuțită" - adică mai înțepătoare și mai aromată.

Cheddarul blând se învechește de obicei între două și trei luni, în timp ce soiurile extra ascuțite pot fi maturate până la un an.

Și cum rămâne cu Cheddarul alb? În mod intrigant, tot cașcavalul începe prin a fi alb (sau o nuanță apropiată de aceasta), pentru că provine din lapte de vacă. În secolul al XVII-lea, producătorii de brânză au început să adauge colorant vegetal la Cheddar pentru a-i da o culoare constantă, iar această practică nu a încetat niciodată.

Prin urmare, te poți gândi la Cheddarul alb pur și simplu ca la Cheddarul „original”. Orice diferențe de culoare datorate extractelor adăugate, cum ar fi annatto, este puțin probabil să schimbe aroma brânzei.

Cum să alegi cea mai bună brânză Cheddar

Nu există un singur anotimp pentru Cheddar! Această brânză poate fi maturată și cumpărată pe tot parcursul anului. Cu toate acestea, pentru a alege cel mai bun Cheddar, este bine să citești cu atenție ingredientele, pe etichete.

Multe variante mărunțite și feliate de Cheddar sunt ambalate cu agenți antiaglomeranți precum celuloza. În ciuda faptului că celuloza nu este neapărat dăunătoare, aceasta poate diminua aroma și textura generală a brânzei Cheddar.

Cum poți păstra brânza Cheddar pentru cât mai mult timp

Poate că ți se pare normal să păstrezi în frigider toate brânzeturile, dar brânza Cheddar nu necesită, din punct de vedere tehnic, refrigerare.

Cu toate acestea, depozitarea brânzei Cheddar în frigider te va ajuta să o păstrezi cât mai mult timp. Potrivit Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA), brânza Cheddar cu ambalajul nedeschis poate rezista până la șase luni în frigider, iar pachetele deschise pot rezista între trei și patru săptămâni.

Întrucât este o brânză tare, brânza Cheddar suportă chiar și congelarea - dar este posibil să nu-i prelungești durata de viață cu mult mai mult prin congelare decât prin refrigerare. USDA estimează că brânza Cheddar poate fi congelată timp de aproximativ șase luni.

Cum poți servi brânza Cheddar

Cheddarul își poate face loc printre numeroase feluri de mâncare cu brânză sau, bineînțeles, poate fi servit de unul singur cu biscuiții tăi preferați. Cu un punct de topire de aproximativ 65 de grade Celsius, nu are nevoie de căldură mare pentru a deveni frumos și lipicios, iar cu conținutul său ridicat de grăsime, se întinde frumos atunci când muști din el.

Pentru a crește numărul de nutrienți în mâncăruri precum caserolele cu brânză, mâncărurile mexicane, sandvișurile sau pastele, încearcă să folosești o bază de cereale integrale și să adaugi legume în amestec.

Cu ce poți să înlocuiești brânza Cheddar

Este mai ușor să înlocuiești o brânză Cheddar blândă cerută în rețete decât pe o tablă de brânzeturi, unde aromele distinctive ale diferitelor soiuri contează mai mult. 

Cantal, o brânză franceză considerată o verișoară a Cheddarului, oferă cea mai apropiată potrivire. 

De asemenea, Edam, o brânză semifermă, dar încă cremoasă din Olanda, care se feliază, se mărunțește și se topește bine, poate să înlocuiască un Cheddar blând sau mediu. Pentru a reproduce capătul mai ascuțit al scalei Cheddar, caută o Gouda maturată.

Poți mânca și coaja de la brânza Cheddar?

Este posibil să observi o crustă naturală de culoare maronie-argintie pe o roată de Cheddar artizanal, dar nu o vei găsi pe Cheddarul ambalat din magazinele alimentare sau pe cele mai multe dintre blocurile din vitrina de brânză. 

Cojile naturale, cum ar fi cele care se pot dezvolta pe Cheddar, sunt comestibile și pot contribui la aromele pământii ale brânzei, dar textura le poate face neplăcute de mestecat și imposibil de înghițit, în funcție de cât timp s-a învechit brânza.