Află despre diferitele tipuri de smântână, beneficiile lor pentru sănătate, cum să le utilizezi în bucătărie și alternative la smântână pentru diferite diete.
Smântâna este un ingredient iubit și folosit în multe țări. Orice călătorie culinară începe cu o înțelegere a istoriei ingredientului în prim plan și, în cazul smântânii, aceasta este o călătorie care străbate secole și diferite culturi ale lumii.
În timp ce originea exactă a smântânii este greu de determinat, se știe că ea a fost produsă și utilizată de diferite popoare încă din timpuri străvechi. Din moment ce smântâna este obținută prin lăsarea laptelui să se separe în grăsime și ser, este probabil că a fost descoperită accidental, pe măsură ce oamenii au început să domesticească animalele și să folosească laptele lor.
În Europa, smântâna a avut un rol important în multe bucătării naționale, fiind utilizată în sosuri, supe, deserturi și multe alte preparate. În special în bucătăriile franceză și est-europeană, smântâna este un ingredient esențial.
Smântâna a jucat de asemenea un rol important în bucătăria indiană, unde este utilizată pentru a adăuga cremozitate și pentru a echilibra aromele puternice și condimentate. În Statele Unite, smântâna a devenit populară la începutul secolului al XX-lea, odată cu dezvoltarea tehnologiilor de refrigerare.
Astăzi, există multe tipuri de smântână, fiecare având propriile caracteristici și utilizări.
Este smântâna sănătoasă?
Întrucât o singură porție de smântână nu furnizează micronutrienți și nici macronutrienți semnificativi, cu excepția grăsimilor, nu este probabil să ofere beneficii considerabile pentru sănătate.
Mai mult, alimentele fabricate din lapte cu puțin sau deloc calciu nu sunt considerate ca făcând parte din grupul produselor lactate, potrivit Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA).
USDA nu include aceste alimente, cum ar fi smântâna dulce, smântâna fermentată și brânza de vaci în ghidurile recomandate. Acestea fiind spuse, smântâna poate face parte dintr-o dietă nutritivă atunci când este asociată cu alte alimente nutritive, cum ar fi supele cu legume sau proteine slabe, cartofii prăjiți sau mâncărurile picante cu fasole.
Calorii și valori nutriționale
O porție de aproximativ două linguri de smântână, adică de aproximativ 30 de grame, conține:
- Calorii: 57
- Grăsimi: 5,6 g
- Sodiu: 9 mg
- Carbohidrați: 1.3 g
- Fibre: 0 g
- Zaharuri: 1 g
- Proteine: 0.7 g
Datorită conținutului său de grăsimi, smântâna este relativ bogată în calorii. Concret, smântâna obișnuită are 57 de calorii pe o porție de două linguri.
Sunt disponibile versiuni fără grăsimi și versiuni ușoare sau „light”. Smântâna fără grăsimi are 23 de calorii pe porție. Smântâna ușoară are aproximativ 43 de calorii.
Carbohidrați și indice glicemic
Smântâna este un aliment bogat în calorii, dar cu un conținut scăzut de carbohidrați. Sunt 57 de calorii într-o porție de două linguri, însă doar 1,3 grame de carbohidrați, întreaga cantitate provenind din zahărul natural.
Indicele glicemic al smântânii acre este estimat la aproximativ 56, ceea ce face ca acesta să fie un aliment cu indice glicemic scăzut până la moderat. Însă, porția este mică. Încărcătura glicemică a unei porții de două linguri este estimată a fi între 0 și 1. Încărcătura glicemică ia în considerare dimensiunea porției atunci când prezice impactul unui aliment asupra glicemiei.
Grăsimi
Sunt 5,6 grame de grăsime într-o porție de smântână obișnuită. Aproape 3 grame sunt grăsimi saturate. Aproximativ 1,3 grame sunt grăsimi mononesaturate, iar 0,2 grame sunt grăsimi polinesaturate.
Smântâna fără grăsimi oferă zero grăsimi, dar are un număr mai mare de carbohidrați, adică 5 grame. Smântâna ușoară oferă aproximativ 3,4 grame de grăsime.
Proteine
O singură porție de smântână obișnuită nu este o sursă semnificativă de proteine, furnizând sub un gram de proteine.
Vitamine și minerale
O singură porție de smântână nu aduce niciun aport substanțial de vitamine sau minerale.
Beneficiile pentru sănătate ale consumului de smântână
Consumul de smântână poate avea totuși anumite beneficii asupra sănătății tale. Iată o trecere în revistă a acestora:
Sănătatea inimii
Legătura dintre consumul de lactate integrale și sănătatea inimii a fost intens dezbătută. În timp ce USDA recomandă produsele lactate fără grăsimi sau cu conținut scăzut de grăsimi pentru a reduce aportul de grăsimi saturate, alți experți sugerează că aceasta ar putea să nu fie cea mai bună strategie pentru scăderea riscului de boli cardiometabolice.
Unele studii au descoperit o asociere invers porporțională între consumul de produse lactate fermentate (inclusiv produse lactate acide) și mortalitatea sau riscul de boli cardiovasculare. Cu toate acestea, smântâna nu este complet fermentată, deci nu este clar dacă acest beneficiu este valabil sau nu.
Menținerea greutății
În general, produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi sunt considerate o alegere înțeleaptă pentru persoanele care caută să atingă sau să mențină o greutate sănătoasă.
Unele studii au constatat chiar că un consum mai mare de lactate cu un conținut scăzut de grăsimi, adică de aproximativ patru sau cinci porții pe zi, poate fi benefic pentru pierderea sau menținerea greutății.
Cu toate acestea, această recomandare se bazează pe faptul că produsele lactate furnizează, de obicei, nutrienți esențiali, cum ar fi calciul și vitamina D. Însă, smântâna, așa cum este consumată în mod obișnuit, nu este o sursă bună pentru niciunul dintre acești nutrienți.
Sănătatea intestinală
În cazul în care alegi produse din smântână care conțin culturi vii, poți beneficia de conținutul lor probiotic. Smântâna fermentată conține mai multe tulpini de bacterii benefice.
Consumul de alimente cu probiotice ajută la încurajarea unui microbiom intestinal echilibrat, despre care s-a demonstrat că îmbunătățește mai multe domenii ale sănătății, inclusiv sistemul imunitar.
Contraindicații
Alergii
Cei care au intoleranță sau alergie la lapte sau la produse lactate nu ar trebui să consume smântână.
Simptomele unei alergii la lactate includ erupții cutanate, urticarie, mâncărimi și umflături și pot deveni mai severe, incluzând probleme de respirație, respirație șuierătoare sau pierderea cunoștinței.
Alte posibile efecte adverse
Smântâna conține lactoză, astfel încât, dacă ai intoleranță la lactoză, te poți confrunta cu unele simptome atunci când consumi un astfel de produs alimentar. Simptomele pot include greață, crampe, gaze, balonare și diaree.
De asemenea, dacă iei un antibiotic, este recomandat să consulți un medic pentru a te asigura dacă este sigur să consumi produse lactate. Motivul este acela că lactatele pot interacționa cu anumite medicamente antibiotice.
Versiunile integrale ale smântânii pot fi bogate în grăsimi saturate. Dacă te îngrijorează posibilele efecte adverse ale grăsimilor saturate asupra sănătății tale, discută un medic.
Tipuri de smântână
Există diferite tipuri de smântână, fiecare având propriile caracteristici.
Smântâna fermentată (Sour Cream)
Aceasta este un tip de smântână fermentată cu bacterii, care îi conferă un gust acru distinctiv. Conținutul de grăsime al smântânii acre este în general de aproximativ 20%. Este folosită adesea în diverse feluri de mâncare, inclusiv supe, sosuri, prăjituri și prăjituri.
Este cea mai populară smântână în România, Europa de Est și Rusia și se folosește atât în produse sărate cât și dulci, de la sarmale la topping pentru papanași. Poate fi înlocuită cu iaurtul grecesc.
Smântâna pentru gătit
Aceasta este o smântână cu conținut redus de grăsime (în general în jur de 15-20%), care este concepută să reziste la căldură fără a se separa. Este folosită adesea în sosuri, supe și alte preparate culinare.
Smântâna pentru frișcă (Whipping Cream)
Aceasta este o smântână cu un conținut ridicat de grăsime, de obicei între 30 și 40%. Poate fi bătută pentru a forma frișcă și este adesea folosită în deserturi.
Smântâna maturată (Crème Fraîche)
Aceasta este o formă de smântână cu un conținut ridicat de grăsime (în jur de 30-40%) care este adesea folosită în bucătăria franceză. Este mai puțin acră decât smântâna fermentată și are o consistență mai groasă.
Este ideală de adăugat în sosuri sau tocănițe ăn care aciditatea ar tăia alete tipuri de smântână, cum ar fi gulaș sau sos pentru paste cu fructe de mare.
Smântâna în dietă
Smântâna joacă un rol important în diferite diete și poate avea un impact asupra sănătății în funcție de modul în care este consumată.
Dieta ketogenică și low-carb: În dieta ketogenică și low-carb, unde consumul de carbohidrați este redus drastic și se pune accent pe grăsimi, smântâna este adesea o alegere populară datorită conținutului său ridicat de grăsimi și nivelului scăzut de carbohidrați.
Conținutul caloric și de grăsimi: Smântâna este destul de bogată în calorii și grăsimi, ceea ce poate fi o problemă pentru cei care încearcă să piardă în greutate sau să controleze nivelul colesterolului. Totuși, atunci când este consumată cu moderație, poate face parte dintr-o dietă echilibrată.
Ușor de digerat: Pentru unii oameni, smântâna poate fi mai ușor de digerat decât laptele integral, deoarece unele dintre proteinele din lapte sunt descompuse în timpul procesului de fermentare. Cu toate acestea, pentru persoanele cu intoleranță severă la lactoză, smântâna poate provoca încă probleme digestive.
Dieta vegană: Pentru vegani sau pentru cei cu alergie la lactoză sau intoleranță, smântâna tradițională nu este o opțiune. Există, totuși, alternative la smântână făcute din soia, nuci și alte surse vegetale.
Cum se păstrează
Este recomandat să păstrezi smântâna în frigider. Pe ambalaje sunt înscrise datele la care expiră produsele, în general, și este important să le respecți. Altfel, poți congela smântâna în recipientul său original timp de până la șase luni.
Cum se mănâncă
Smântâna este un topping gustos pentru alimente precum cartofii la cuptor, mâncărurile mexicane și alte alimente picante. De asemenea, este o bază perfectă pentru diverse sosuri. În timp ce majoritatea oamenilor asociază smântâna cu mâncăruri sărate, o poți folosi și pentru a acoperi mâncăruri dulci, cum ar fi clătitele.
Gătitul cu smântână poate fi dificil, pentru că aceasta se poate închega la temperaturi ridicate. Dacă o adaugi la rețete, de obicei este recomandat să o folosești în combinație cu alimente la temperatura camerei sau reci.
- Smântâna este adesea utilizată pentru a adăuga cremozitate și gust sosurilor. Un exemplu popular este sosul Alfredo, un sos cremos de brânză care utilizează smântână alături de unt și parmezan.
- Multe supe folosesc smântâna pentru a le da o textură mai bogată și o notă de dulceață. Un exemplu este supa cremoasă de ciuperci.
- Smântâna este folosită adesea în deserturi, de la umplutura cremoasă pentru clătite sau gogoși, până la folosirea ca topping pentru torturi sau prăjituri.
- Smântâna cu un conținut ridicat de grăsime poate fi bătută pentru a face frișcă, care poate fi folosită ca topping pentru deserturi sau băuturi calde.
- Smântâna poate fi folosită în marinade pentru a înmuia carnea și pentru a-i adăuga un gust delicios.
Alternative la smântână
Există multe alternative la smântână, care pot fi utilizate în funcție de preferințele dietetice, alergiile sau intoleranțele alimentare. Iată câteva dintre cele mai comune:
- Smântână de soia: Aceasta este o opțiune populară pentru vegani și pentru cei cu intoleranță la lactoză. Este făcută din soia și are o consistență și un gust similar cu smântâna tradițională. Poate fi folosită în majoritatea rețetelor ca înlocuitor direct pentru smântână.
- Smântână de cocos: Smântâna de cocos este făcută din lapte de cocos și are o consistență cremoasă, asemănătoare cu cea a smântânii tradiționale. Are un gust de cocos ușor, care poate adăuga o notă exotică rețetelor. Este o alegere bună pentru vegani și pentru cei cu intoleranță la lactoză.
- Smântână redusă în grăsimi sau smântână light: Aceste produse sunt versiuni cu conținut redus de grăsimi ale smântânii tradiționale. Au un gust și o consistență similară cu smântâna normală, dar cu mai puține calorii și grăsimi.
- Iaurt grecesc: Iaurtul grecesc este adesea folosit ca substitut pentru smântână, deoarece are o consistență cremoasă similară. Este mai sănătos decât smântâna, deoarece conține mai puține grăsimi și mai multe proteine.
- Smântână de caju: Pentru a face această alternativă la smântână, nucile caju sunt înmuiate și apoi măcinate până când devin cremoase. Aceasta poate fi o opțiune bună pentru vegani și pentru cei cu intoleranță la lactoză.
Este important să se țină cont de faptul că aceste alternative vor avea un gust diferit de smântâna tradițională, iar consistența poate varia și ea.
