Sosurile sunt esențiale în bucătărie pentru a adăuga gust și aromă diferitelor preparate, de la salate și paste până la carne și legume. Există o varietate de sosuri disponibile, iar clasificarea lor se face în funcție de ingredientele utilizate, de modul de preparare și de originea pe care o au.
Iată cele mai comune categorii de sosuri utilizate în bucătărie.
Sosuri bazate pe grăsimi
Aceste sosuri sunt realizate prin combinarea unui ingredient gras (de obicei ulei sau unt) cu un lichid (cum ar fi laptele sau smântâna) și a unor arome. Cele mai comune exemple includ sosul alb, sosul Bechamel și sosul Hollandaise (olandez). Aceste sosuri sunt perfecte pentru paste, cartofi piure și carne.
Sosuri bazate pe legume
Aceste sosuri sunt realizate prin gătirea unor legume, cum ar fi ceapa, usturoiul și roșiile, apoi amestecarea acestora într-un blender sau robot de bucătărie. Cele mai comune exemple includ sosul de roșii și sosul de busuioc. Aceste sosuri sunt perfecte pentru paste, pizza și sandvișuri.
Sosuri bazate pe carne
Aceste sosuri sunt realizate prin gătirea unei cărnuri, cum ar fi vită sau pui, apoi amestecarea acesteia într-un blender sau robot de bucătărie. Cele mai comune exemple includ sosul Bolognese și sosul de carne. Aceste sosuri sunt perfecte pentru paste și pizza.
Sosuri bazate pe vin
Aceste sosuri sunt realizate prin gătirea vinului și amestecarea acestuia cu untul sau uleiul, precum și a altor ingrediente aromatice, cum ar fi ceapa și usturoiul. Cele mai comune exemple includ sosul Bourguignon și sosul Marsala. Aceste sosuri sunt perfecte pentru carne și paste.
Sosuri dulci
Aceste sosuri sunt realizate prin combinarea zahărului cu fructe, ciocolată sau alte ingrediente dulci. Cele mai comune exemple includ sosul de ciocolată și sosul de fructe de pădure. Aceste sosuri sunt perfecte pentru deserturi, clătite și înghețată.
Alte modalități obișnuite de clasificare a sosurilor
Iată și alte criterii de clasificare a sosurilor.
Clasificarea sosurilor în funcție de bază
Baza unui sos poate fi reprezentată fie de roșii, fie de smântână, fie de ulei.
- Sosurile pe bază de roșii, cum ar fi marinara sau arrabbiata, sunt făcute cu roșii ca ingredient principal.
- Sosurile pe bază de smântână, cum ar fi alfredo sau bechamel, sunt făcute cu smântână sau lapte ca ingredient principal.
- Sosurile pe bază de ulei, cum ar fi pesto sau chimichurri, se prepară cu ulei ca ingredient principal.
Clasificarea sosurilor în funcție de aromă
- Sosurile pot fi clasificate în funcție de aroma lor - dulce, picantă sau sărată.
Clasificarea sosurilor în funcție de originea lor
Sosurile pot fi, de asemenea, clasificate în funcție de originea lor culinară, cum ar fi italiană, franceză sau asiatică. De exemplu, marinara și alfredo sunt sosuri italiene, în timp ce sosul bearnez (sau bearnaise) este franțuzesc.
Pentru unele dintre sosurile celebre, originile lor sunt incerte. De exemplu, sosul olandez ar fi fost inventat în anii războiului franco-olandez, ce a avut loc între anii 1672 și 1678, în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea. Pe de altă parte, unii istorici sunt de părere că acesta a fost inventat în Țările de Jos și abia apoi a fost adus în Franța de hughenoți.
Cert este că o rețetă pentru sos olandez a fost tipărită într-o carte de bucate olandeză ce datează din anul 1593, scrisă de Carel Baten. În 1651, François Pierre de La Varenne a descris un sos similar în cartea sa de bucate revoluționară „Le cuisinier François„: „cu unt proaspăt bun, un pic de oțet, sare, nucșoară și, precum un gălbenuș de ou pentru a lega sosul”.
Totuși, cei mai mulți istorici sunt de părere că sosul olandez original provine din Normandia, inițial fiind numit sos „Isigny”, după orașul Isigny-sur-Mer. La acea vreme, localitatea a fost cunoscută pentru producția unui unt de calitate.
În timpul Primului Război Mondial, producția de unt s-a oprit aproape total în Franța și a trebuit să fie importat unt de calitate inferioară din Olanda. De aceea, bucătarii francezi au fost nevoiți să diferențieze calitatea probabil ceva mai scăzută a untului olandez importat, denumind „sos olandez” sosul Isigny preparat cu unt olandez.
Deși producția de unt franțuzesc și-a revenit după încetarea Primului Război Mondial, denumirea sosului a rămas „olandez”, pentru că este mai sonoră și mai ușor de pronunțat.
Iată o listă cu exemple de sosuri și originea lor:
- Sosul de roșii - originar din Italia
- Sosul béarnaise - originar din Franța
- Sosul hollandaise - originar din Olanda
- Sosul barbecue - originar din SUA
- Sosul pesto - originar din Italia
- Sosul tzatziki - originar din Grecia
- Sosul teriyaki - originar din Japonia
- Sosul aioli - originar din regiunea mediteraneană
- Sosul gribiche - originar din Franța
- Sosul remoulade - originar din Franța și Danemarca
- Sosul chutney - originar din India
- Sosul chimichurri - originar din Argentina
- Sosul hoisin - originar din China
- Sosul harissa - originar din Tunisia
- Sosul adobo - originar din Filipine
- Sosul velouté - originar din Franța
- Sosul spaniol - originar din Spania
Clasificarea sosurilor în funcție de utilizare
Sosurile pot fi clasificate și în funcție de utilizarea lor, cum ar fi sosul ce este servit alături de chipsuri, cartofi prăjiți ori legume; sosul pentru paste sau sosul pentru salată.
Clasificarea sosurilor în funcție de modul de preparare
În cele din urmă, sosurile pot fi clasificate pe baza modului de preparare, cum ar fi prin emulsie, pe bază de reducție sau pe bază de rântaș– un amestec din cantități egale de făină și grăsime.
Sosurile emulsionate, cum ar fi maioneza sau aioli, se prepară prin amestecarea uleiului și a gălbenușurilor de ou.
Sosurile de reducere, cum ar fi demi-glace sau sosul de vin, se prepară prin fierberea la foc mic a unui lichid până când acesta scade și se îngroașă.
Sosurile pe bază de roux, cum ar fi sosul pentru friptură, cunoscut și cu denumirea de „gravy”, sau celebul sos bechamel, se prepară prin amestecarea făinii și a grăsimii și apoi prin adăugarea de lichid.
Transformă-ți preparatele în opere de artă culinară cu ajutorul sosurilor!
Putem spune cu certitudine că sosurile reprezintă un element esențial în bucătărie, cu o importanță majoră în definirea gustului și aromei mâncărurilor. Fie că sunt preparate din ingrediente simple sau dintr-o combinație de ingrediente sofisticate, sosurile reprezintă un element cheie în transformarea unui preparat banal într-un deliciu culinar.
În plus, clasificarea sosurilor în bucătărie oferă oportunitatea de a explora diverse gusturi și combinații, iar gătitul devine astfel o artă a improvizației și a experimentării.
Indiferent dacă ești un bucătar pasionat sau doar îți dorești să îți impresionezi familia și prietenii cu preparate deosebite, cunoașterea și utilizarea sosurilor în mod corespunzător te vor ajuta să îți dezvolți abilitățile culinare și să creezi arome și gusturi inedite.
Experimentează, improvizează și descoperă noi combinații, iar mâncarea ta va fi întotdeauna o experiență deosebită pentru cei dragi!
